Radiografia periapicală este o tehnică radiografică intraorală exploratorie. Scopul său este de a vedea vârfurile dinților, vârful rădăcinilor și zona din jurul lor, de unde și numele ”peri” (în jur) și apical (apex). Deci, datorită acestei radiografii, se poate explora cu atenție întregul dinte și împrejurimile sale.

Acest tip de tehnică radiografică este realizată folosind plăci radiografice mici. Acestea sunt plasate în interiorul gurii. În prezent, sunt disponibile dispozitive intraorale care prezintă senzori ce permit generarea unei imagini digitale și care pot fi văzuți direct pe ecran. Acest progres a facilitat întregul proces radiologic și îl face mult mai rapid.

Uneori, pentru a facilita realizarea acestei tehnici radiografice, sunt folosite unele dispozitive care ajută radiografia să arate mai bine. Acestea poziționează radiografia astfel încât toate țesuturile să fie bine distinse.

Radiografiile retroalveolare sunt efectuate pentru a observa și analiza întregul dinte, inclusiv coroana dinților, rădăcina, vârful, țesutul osos înconjurător și spațiul parodontal, pentru a diagnostica posibilele leziuni care nu sunt vizibile cu ochiul liber. În multe cazuri, o radiografie panoramică generală este suficientă pentru a diagnostica și detecta orice anomalii orale. Deși uneori, este necesar să se efectueze radiografii periapicale.

Aceste raze X sunt de obicei efectuate pentru:

• Observarea gradului de afectare parodontal – dacă există pierderi osoase, afecțiuni între dinți și sub gingii.
• Verificarea danturii în timpul tratamentului endodontic, atât înainte, cât și în timpul și după, pentru ca medicul să observe mai bine evoluția și dacă tratamentul dă roade.
• Detectarea leziunilor din jurul dintelui

Diagnosticarea cariilor dentare – pentru a le putea clasifica în funcție de afectarea smalțului (stratul cel mai superficial), dentinei sau dacă au atins deja pulpa (nervul dentar). În acest fel, cariile incipiente interproximale sunt, de asemenea, detectate preventiv între dinți, care nu sunt văzute într-o inspecție clinică simplă.

• Detectarea posibilelor cavități interproximale

La rândul său, radiografia retroaleveolară poate ajuta pentru a descrie:

• Gradul de calcifiere a camerei pulpei și a canalelor radiculare
• Leziuni periapicale existente, cum ar fi pierderea osoasă verticală, modificarea pulpei

Obiectivul principal al acestei raze X este de a vizualiza și studia întregul dinte afectat, inclusiv țesuturile și părțile gurii care nu pot fi ușor văzute. În acest fel, este posibil să se diagnosticheze în prealabil alte inconveniente posibile sau să se prevină.

În cele mai multe cazuri, stomatologii sugerează utilizarea unei radiografii periapicale pentru o mare varietate de situații, în special pentru a cunoaște prezența sau nu a unor posibile patologii sau pentru a identifica gradul de boală pe care pacientul îl suferă.

După cum s-a menționat anterior, o radiografie periapicală este utilizată pentru a examina întregul dinte de la coroană la țesutul osos din jur. Utilizarea acestui tip de raze X duce la un diagnostic sau tratament adecvat.

Este un element esențial de diagnostic complementar tuturor specialităților dentare, nu numai în stadiul inițial de diagnostic și planificare a unui tratament, ci servește și pentru controlarea amănunțită a cavității bucale., precum și în timpul majorității procedurilor, cum ar fi controlul endodontic, restaurări, reabilitări fixe, implanturi, leziuni chistice, leziuni tumorale, traume dentare, traumatisme maxilo-faciale, etc. Radiografia retroaleveolară este o tehnica radiografica foarte bună în domeniul oral.

Este de menționat faptul că radiografia retroalveolară permite observarea a doar 2, maxim 3 dinți.

La copii, se recomandă o evaluare radiografică timpurie, în special în stadiile de evoluție a dinților sau dacă există un risc de apariție a cariilor dentare, evitându-se astfel situațiile când durerea există deja și procedura ar putea fi traumatizantă. La pacienții adulți, idealul este de a efectua un control radiografic complementar controlului clinic anual, care permite evaluarea stării de sănătate orală. În prezent, utilizarea radiologiei digitale a permis reducerea considerabilă a dozelor de expunere la radiații, astfel încât aceste proceduri se dovedesc a fi destul de sigure și fiabile.

Radiografia periapicală este una dintre diferitele metode utilizate în radiografiile dentare, în special cele care se ocupă de partea intraorală. Se bazează pe plasarea diferitelor plăci în interiorul cavității orale de diferite dimensiuni și pe proiectarea acestora sub formă de film, prin intermediul unui dispozitiv cu raze X. Acest tip de radiografie vizează studierea, analizarea și vizualizarea la expresia maximă a apexului, coroanei, rădăcinii și spațiului parodontal al piesei sau părților afectate. De asemenea, detectează problemele și infecțiile ce apar dincolo de dinte.

Protejarea pacienților împotriva radiațiilor corespunzătoare radiografiilor dentare se face prin purtarea unei veste ce conține plumb, despre care se știe faptul că respinge radiațiile.

În clinica noastră beneficiați de acest serviciu direct pe scuanul dentar, acolo unde acest lucru permite. Daca medicul consideră că are nevoie de o radiografie mai amplă, a tuturor dinților, vă va direcționa către cel mai apropiat centru de radiologie. Important este ca aceste examene complementare să fie făcute pentru diagnosticarea precoce și controlul tratamentelor efectuate.